Dor de Vama

Tututor carora le e dor de vama veche aveti mai jos fotografii facute azi (1.10.2013).

Fiecare imagine, fiecare moment petrecut azi in acest loc, ma facea sa stau si mai mult si sa imi doresc sa ma mut aici, sa-mi fac o casuta si sa stau iarna la gura sobei si sa aud valurile. Stiu ca e doar un vis, un vis ce nu va ajunge niciodata realizat.

 Vremea urata a facut ca valurile sa ajunga si la 2m inaltime.

 Stuful sigilat pentru vara viitoare ... 

 Si cu toate ca e prima zi din octombrie unii inca sunt cu cortul, sau nu! Cand vor veni vara viitoare sigur tot acolo le vor gasi! :)

 Pescarusii au ramas acum singurii turisti ai vamii!

M-am ales si cu un suvenir veritabil - cheia cuiva de la camera de hotel. :)

Leaganul si marea, pescarusii, frigul ... e tot ce vreau in clipa asta!

Goblinul si el, de asemenea pregatit de iarna.

Daca vreti scoici, acum e cazul sa trageti o fuga pe malul marii.

Zodia pestilor, si ea inchisa!

Locul unde am petrecut un 1 mai de neuitat - monkey.

Se chinuie el Soarele sa iasa dintre norii negri sa-mi lumineze ziua insa, slabe sanse!

Nori de ploaie vin din Mangalia spre Vama - va fi inca o noapte plina de apa.

In incheiere, draga mea Vama, te las singura si iti promit ca voi reveni sa te fotografiez, sa retraiesc zilele nebune de vara si sa beau un energizant in cinstea acelor clipe!

Ramai cu bine!

File de poveste [part i]

Ma gandesc la mare in timp ce imi fac bagajele, ma gandesc la cat este de pustie Vama pe perioada iernii. Ador sa imi sufle gerul in ceafa, sa fiu singur pe plaja si sa retraiesc toate sentimentele descoperite in aceasta localitate. Ador sa imi amintesc de tine si de clipele petrecute in vaporii alcoolului. Ador sa iti simt buzele carnoase si moi acum, in gand.

Voi ajunge curand la capatul drumului numit Vama Veche si imi voi lua o sticluta de vodka, o voi bea, iar in gand vei fi tu si acea seara in care stateam rezemati de felinarul stufului, si voi continua sa imi spun ca a fost o vara minunata, ba chiar de neuitat.

Ramurile copacului nostru s-au rupt, si cu toate astea am vazut cat de repete se pot vindeca. Tare imi doresc sa te vad peste cativa ani sa imi povestesti fila cu fila tot ce-ai patit.

Imbibat de alcool si plin de sentimente, iti ureaza toate cele bune si iti doresc numai bine alaturi de noua ta cucerire si chiar daca vei fi in bratele lui, cel ce nu insemna nimic pentru tine, sper sa poti trece peste faptul ca este un necunoscut si sa il poti iubi mai mult decat m-ai iubit vreodata pe mine si A. la un loc.

 In incheierea acestui post vreau sa iti multumesc pentru toate lucrurile pe care mi le-ai aratat si invatat. A fost prea tarziu cand realitatea m-a lovit, insa de acum voi sti ce-am de facut! 

Inca o data iti multumesc K.

Prietenie

Orice poveste de prietenie incepe printr-o comunicare cu un strain. Acum in jur de 7 ani, in perioada cand, abia descoperisem internetul si site-ul prieteni am cunoscut o copilita de vreo 13 anisori. Cu pasi mici si firavi plecam catre o lume necunoscuta, prieteniile la distanta. Am ajuns sa vorbim cu orele despre orice prostie, practic era a doua sora a mea. Nu-mi amintesc motivele pentru care am rupt legaturile cu ea insa in seara asta am realizat cat de mica este lumea.

Acum doua zile cercetand YouTube-ul, am dat peste un tip care vorbea la misto cu lumea pe Omegle. Mi s-a parut fun sa discuti despre subiecte neinteresante cu strainii. Mi-am zis, ce naiba, de ce nu! Zis si facut insa dupa doar doua zile site-ul asta mi-a facut surpriza vietii.

Doua fete intr-un chenar micut in coltul paginii, fac cu mana. Am schimbat doua vorbe dupa care au inchis chat-ul. Dupa alte 10 minute am dat iar de ele, iar faceam cu mana dupa care un nou refuz. Am tot tinut-o asa si ne-am tot reintalnit de vreo 6 ori pana am stabilit de comun acord, daca ne mai intalnim odata sa facem schimb de link-uri catre facebook. Nu a durat prea mult si o cerere de prietenie acceptata a aparut la notificari.

Dupa inca 3 ore, una din noile mele prietene, vine si ma intreaba de un id de yahoo vechi de mai bine de 6 ani. In prima instanta am ramas socat, nu stiam ce sa ii spun, cum sa ii spun ca are dreptate si ca acel id a fost al meu. Am aprobat-o si totul a fost soc pentru amandoi. Da! Ne-am reintalnit dupa multi ani dar mult mai maturi si mult mai ... schimbati. Chiar si asa, in noi s-au reaprins amintirile acelor clipe. Traiam amandoi acum ca si cum am fi in trecut. Zilele vechi, prafuite si uitate in memorie erau acum aici.

Si asa cum a spus un prieten ce-a fost partas la aceasta intamplare: "Pentru soarta sau intamplare, pentru un site de pamplezir, pentru o betie, pentru injuraturi si amintiri, pentru ca e frumos sentimentul de reintalnire, pentru ca exista sau nu, pentru coincidenta si strainatate, pentru lumea ce ne desparte si ne uneste iar...pentru ca exista prietenie si pentru ca exista despartire" acest post este pentru Cristiana si pentru prietenia noastra.

Promit sa nu mai dispar in intuneric, fara ca tu sa nu fii langa mine!