Ai parasit pamantul stabil pentru unul instabil doar pentru a vedea cum iti cresc muntii sub picioare.
O nepasare imensa a crescut in tine iar aceasta hotarare a creat durere in tot ceea ce detineam.
Ai avut intentii bune cand ai ales sa vii in viata mea, insa intentiile tale au ajuns distructive si nu mai servesc nici unui scop.
Nori de vis ai rasturnat, nu ti-a pasat si-ai plecat ... Drumul pe care l-ai ales, nici tu nu l-ai inteles!!
Nori de vis ai rasturnat, nu ti-a pasat si-ai plecat ... Drumul pe care l-ai ales, nici tu nu l-ai inteles!!
Oricum voi infrunta si acest sfarsit caci este sfarsitul nostru, al meu, chiar daca aceiasi vulturi din trecut au venit sa ma devoreze! Au venit din toate iadurile si din toate lumile, iar livrarea mi-a fost facuta fix in fata ochilor.
Imbratisari, sarutari, suferinta, distrugere, vinovatie - cadourile ideale pentru mine!
Acum, ies cu rusinea si tristetea in lume, dar sufletul s-a auto-condamnat!
Timpul va avea grija de mine, va umple toate golurile si spatiile neinduplecate de tine, revarsand asupra mea o putere devastatoare!
In fiecare din noi exista secrete insa tu esti construirea de tesut conjunctiv al unui labirint de minciuni.
Am fost lasat in mijlocul drumului precum un copil orfan, iar nucleul vital mi-a disparut. Pacatele tale au ramas peste tot pe unde ai trecut, insa le voi inghiti, chiar daca sufletului ii vine sa verse de fiecare data!
Sunt bolnav si obosit de cand acest vant rece m-a lovit insa reflexul este incredibil!
Trebuie sa iert si sa nu ma mai invinovatesc pentru aceasta dragoste neimpartasita!
